Suntem o echipa formata din doi consilieri juridici si un economist - expert achizitii publice. Am luat decizia de a crea acest blog pentru a veni in ajutorul companiilor care doresc sa participe la procedurile de achizitii publice, dar nu dispun de personal specializat pentru intocmirea documentatiilor. Orice intrebari le puteti adresa la adresa de e-mail licitatii.publice.consulting@gmail.com. Veti primi un raspuns avizat in maxim 2 zile lucratoare de la adresarea intrebarii. Serviciul este GRATUIT!

miercuri, 10 iulie 2013

TERMENE DE PLATA MAXIME PENTRU CONTRACTELE DE ACHIZITIE PUBLICA SI CONTRACTELE INTRE PROFESIONISTI



In M.Of. nr. 182 din data de 2 aprilie 2013 a fost publicata Legea nr. 72/2013 privind masurile pentru combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contracte incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritati contractante.
Actul normativ a intrat in vigoare la data de 5 aprilie 2013. Dispozitiile acestuia, cu exceptia sanctiunilor privind clauzele abuzive si raspunderea patrimoniala, nu sunt aplicabile obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contractele incheiate inainte de data intrarii sale in vigoare.
Legea nr. 72/2013 reglementeaza, in principal, urmatoarele aspecte:
  • domeniul de aplicare;
  • termenul de plata in contractele dintre profesionisti si autoritati contractante;
  • termenul de plata in contractele dintre profesionisti;
  • plata esalonata;
  • data emiterii/primirii facturii;
  • determinarea dobanzii penalizatoare;
  • costurile de recuperare a creantei;
  • clauze contractuale si practici abuzive;
  • dispozitii procedurale;
  • completarea unor acte normative incidente;
  • drepturile organizatiilor neguvernamentale ale profesionistilor.
DOMENIUL DE APLICARE
Legea nr. 72/2013 se aplica creantelor certe, lichide si exigibile, constand in obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract incheiat intre profesionisti sau intre acestia si o autoritate contractanta, contractul avand ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea si executia lucrarilor publice, a cladirilor si a lucrarilor de constructii civile.
In sfera de aplicare a Legii nu sunt incluse:
  • contractele incheiate intre profesionisti si consumatori;
  • creantele inscrise la masa credala in cadrul unei proceduri de insolventa;
  • creantele ce fac obiectul unui mandat ad-hoc, concordat preventiv ori al unei intelegeri incheiate ca urmare a unei negocieri extrajudiciare de restructurare a datoriilor unei societati.
TERMENUL DE PLATA IN CONTRACTELE DINTRE PROFESIONISTI SI AUTORITATI CONTRACTANTE
Potrivit legii, autoritatile contractante executa obligatia de plata a sumelor de bani rezultand din contractele incheiate cu profesionisti cel tarziu la:
  • 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii sau a oricarei altei cereri echivalente de plata;
  • 30 de zile calendaristice de la data receptiei bunurilor sau prestarii serviciilor, daca data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plata este incerta sau anterioara receptiei bunurilor sau prestarii serviciilor;
  • 30 de zile calendaristice de la receptie sau verificare, daca prin lege sau prin contract se stabileste o procedura de receptie ori de verificare pentru certificarea conformitatii marfurilor sau serviciilor, iar autoritatea contractanta a primit factura ori cererea echivalenta de plata la data receptiei sau verificarii ori anterior acestei date; procedura de receptie sau verificare nu poate depasi 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau prestarii serviciilor; prin exceptie, in cazuri justificate in mod obiectiv de natura sau caracteristicile contractului, procedura de receptie sau verificare poate avea o durata mai mare, daca sunt stabilite expres in contract si in documentatia achizitiei atat termenul de receptie, cat si motivele obiective, sub rezerva ca aceasta clauza sa nu fie abuziva.
Termenele de plata stabilite in contract pentru executarea obligatiilor autoritatilor contractante nu pot fi mai mari decat termenele legale de plata mentionate mai sus. In mod exceptional, partile pot stipula un termen de plata de maximum 60 de zile calendaristice, daca acesta este stabilit expres in contract si in documentatia achizitiei si este obiectiv justificat, tinand cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, sub rezerva ca aceasta clauza sa nu fie abuziva.
In cazul institutiilor publice din domeniul sanatatii si entitatilor publice care furnizeaza servicii medicale de sanatate, termenul legal de plata pentru obligatiile banesti rezultand din contracte incheiate cu profesionisti este de cel mult 60 de zile calendaristice.
TERMENUL DE PLATA IN CONTRACTELE DINTRE PROFESIONISTI
Daca termenul de plata nu a fost prevazut in contract, dobanda penalizatoare curge de la urmatoarele termene:
  • dupa 30 de zile calendaristice de la data primirii de catre debitor a facturii sau a oricarei altei asemenea cereri echivalente de plata;
  • daca data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plata este incerta sau anterioara primirii bunurilor sau prestarii serviciilor, dupa 30 de zile calendaristice de la receptia marfurilor sau prestarea serviciilor;
  • daca legea sau contractul stabileste o procedura de receptie ori de verificare, permitand certificarea conformitatii marfurilor sau serviciilor, iar debitorul a primit factura ori cererea echivalenta de plata la data receptiei sau verificarii ori anterior acestei date, dupa 30 de zile calendaristice de la aceasta data; procedura de receptie sau verificare nu poate depasi 30 de zile calendaristice de la data receptiei bunurilor sau prestarii serviciilor; prin exceptie, partile pot stipula in contract un termen mai mare, sub rezerva ca aceasta clauza sa nu fie abuziva.
In raporturile dintre profesionisti, termenul de plata nu poate fi mai mare de 60 de zile calendaristice. Prin exceptie, partile pot stipula in contract un termen de plata mai mare, sub rezerva ca aceasta clauza sa nu fie abuziva.
PLATA ESALONATA
Atat in ceea ce priveste contractele dintre profesionisti, cat si contractele dintre acestia si autoritatile contractante, partile pot conveni efectuarea platii in mod esalonat, in acest caz, dobanzile penalizatoare si celelalte despagubiri calculandu-se prin raportare la suma scadenta.
DATA EMITERII/PRIMIRII FACTURII
Partile nu pot conveni cu privire la data emiterii/primirii facturii, nici in contractele dintre profesionisti, nici in contractele dintre profesionisti si autoritatile contractante.
Orice clauza prin care se stipuleaza un termen de emitere/primire a facturii este lovita de nulitate absoluta.
DETERMINAREA DOBANZII PENALIZATOARE
Cu privire la determinarea dobanzii, atat in raporturile dintre profesionisti, cat si in cazul contractelor incheiate intre acestia si autoritatile contractante, creanta de plata constand in pretul bunurilor livrate/tariful serviciilor prestate produce dobanzi penalizatoare in cazul in care:
  • creditorul, inclusiv subcontractantii acestuia, si-au indeplinit obligatiile contractuale;
  • creditorul nu a primit suma datorata la scadenta, cu exceptia cazului in care debitorului nu ii este imputabila intarzierea; suma datorata este definita in Lege drept suma care ar fi trebuit sa fie platita in termenul contractual sau legal de plata si alte sume mentionate in factura sau in cererea echivalenta de plata.
Dobanda penalizatoare curge:
  • in contractele dintre profesionisti – de la scadenta pana la momentul platii, in conditiile dispozitiilor art. 1.535 din Codul civil;
  • in contractele dintre profesionisti si autoritatile contractante – de la termenul stipulat in contract sau, in cazul in care nu a fost stipulat in contract, de la expirarea termenelor legale de plata, in conditiile dispozitiilor art. 1.535 din Codul civil.
Daca partile nu au stabilit nivelul dobanzii pentru plata cu intarziere, se va aplica dobanda legala penalizatoare, calculata potrivit art. 3 din Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, aprobata prin Legea nr. 43/2012 (denumita in continuare „O.G. nr. 13/2011”).
COSTURILE DE RECUPERARE A CREANTEI
Creditorul poate pretinde daune-interese pentru toate cheltuielile facute pentru recuperarea creantei, in conditiile neexecutarii la timp a obligatiei de plata de catre debitor.
In plus, daca sunt intrunite conditiile intarzierii la plata, creditorul poate pretinde debitorului plata contravalorii in lei la data platii a sumei de 40 euro, reprezentand daune-interese suplimentare minimale. Obligatia de plata a acestei sume este scadenta de la data la care curge dobanda penalizatoare. Aceasta suma este suplimentara cheltuielilor aferente unei eventuale proceduri de executare silita.
In cazul acordarii de avansuri de catre autoritatea contractanta, potrivit legii, prevederile privind dobanda penalizatoare si cheltuielile pentru recuperarea creantei se aplica pentru diferenta dintre obligatiile de plata si avansurile acordate.
CLAUZE CONTRACTUALE SI PRACTICI ABUZIVE
Practica sau clauza contractuala prin care se stabileste in mod vadit inechitabil, in raport cu creditorul, termenul de plata, nivelul dobanzii pentru plata intarziata sau al daunelor-interese suplimentare este considerata abuziva.
In determinarea caracterului abuziv al unei clauze sau practici, instanta tine cont de toate circumstantele cauzei, in special de:
  • abaterile grave de la practicile statornicite intre parti sau de la uzantele conforme ordinii publice sau bunelor moravuri;
  • nerespectarea principiului bunei-credinte si a principiilor de diligenta in executarea obligatiilor;
  • natura bunurilor sau serviciilor;
  • neprevederea motivelor obiective de derogare de la termenele de plata sau de la rata dobanzii, potrivit prezentei legi;
  • pozitia dominanta a cocontractantului in raport cu o intreprindere mica sau mijlocie.
Legea califica drept abuzive, nefiind necesara verificarea existentei circumstantelor prevazute mai sus sau a altor circumstante specifice cauzei, clauzele contractuale care:
  • exclud posibilitatea aplicarii de dobanzi penalizatoare sau stabilesc dobanzi penalizatoare inferioare dobanzii legale penalizatoare;
  • fixeaza o obligatie de punere in intarziere pentru a opera curgerea dobanzilor;
  • prevad un termen mai mare de la care creanta produce dobanzi decat cel prevazut de lege;
  • fixeaza, in contractele dintre profesionisti si autoritati contractante, un termen de plata mai mare decat cel permis de lege;
  • elimina posibilitatea platii de daune-interese suplimentare;
  • stabilesc un termen pentru emiterea/primirea facturii.
Clauzele abuzive sunt lovite de nulitate absoluta, raspunderea patrimoniala pentru prejudiciile cauzate de clauzele si practicile abuzive fiind atrasa potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicata, cu modificarile ulterioare.
DISPOZITII PROCEDURALE
Daca debitorul intarzie in efectuarea platii, creditorul poate obtine un titlu executoriu prin procedura ordonantei de plata, prevazuta de dispozitiile art. 1.013-1.024 din cadrul titlului IX al Codului de procedura civila. Aceste dispozitii se aplica in aceleasi conditii, tuturor creditorilor stabiliti in Uniunea Europeana.
COMPLETAREA UNOR ACTE NORMATIVE INCIDENTE
O.G. nr. 13/2011 se completeaza cu o prevedere care stabileste ca in raporturile dintre profesionisti si intre acestia si autoritatile contractante, dobanda legala penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta plus 8 puncte procentuale.
De asemenea, termenul de profesionist prevazut de O.G. nr. 13/2011 va avea sensul prevazut de Lege.
La data intrarii in vigoare a Legii se abroga:
  • dispozitiile din Codul de procedura civila referitoare la modul in care creanta produce dobanzi in cazul contractelor incheiate intre profesionisti si a celor incheiate intre profesionisti si o autoritate contractanta;
  • orice alte dispozitii contrare.
DREPTURILE ORGANIZATIILOR NEGUVERNAMENTALE ALE PROFESIONISTILOR
Organizatiile patronale reprezentative, potrivit legii, si membrii acestora vegheaza la respectarea drepturilor conferite de Legea nr. 72/2013, iar autoritatile publice colaboreaza cu acestea pentru promovarea acestor drepturi.
Organizatiile patronale reprezentative, potrivit legii, au urmatoarele drepturi:
  • de a fi consultate, cu ocazia elaborarii proiectelor de acte normative din domeniul achizitiilor publice si actelor normative ce au ca scop sau efect incurajarea disciplinei contractuale;
  • de a introduce actiuni in justitie pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale membrilor lor, in special actiuni in anularea clauzelor abuzive si in constatarea practicilor abuzive;
  • de a informa opinia publica, prin mass-media, cu privire la practicile si clauzele abuzive identificate;
  • de a elabora, singure sau in colaborare cu institutii publice, coduri de promovare a disciplinei contractuale, de dezvoltare a uzantei platii la termen;
  • de a organiza, singure sau in colaborare cu institutii publice, campanii de informare a mediului de afaceri asupra drepturilor si obligatiilor instituite de Lege si cu privire la remediile judiciare pentru protectia drepturilor prevazute de Lege.

MINISTERUL SANATATII PUBLICA LISTA DE ACHIZITII CENTRALIZATE PENTRU MEDICAMENTE, ECHIPAMENT MEDICAL SI SERVICII PENTRU PARCUL AUTO


In M.Of. nr. 304 din data de 28 mai 2013 a fost publicat Ordinul ministrului sanatatii nr. 658/2013 pentru aprobarea Listei medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor de protectie, a serviciilor, combustibililor si lubrifiantilor pentru parcul auto, pentru care se organizeaza proceduri de achizitie centralizate la nivel national (denumit in continuare „Ordinul”).
In considerarea faptului ca, prin O.U.G. nr. 71/2012, Ministerul Sanatatii a fost desemnat ca unitate de achizitii publice centralizata, precum si avand in vedere Referatul de aprobare al Serviciului de achizitii publice nr. E.N. 4.926 din 14 mai 2013, Ministerul Sanatatii a aprobat si a facut publica lista medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor de protectie, a serviciilor, combustibililor si lubrifiantilor pentru parcul auto, pentru care se organizeaza proceduri de achizitie centralizate la nivel national.
Prin Ordin, Ministerul Sanatatii a stabilit ca pentru produsele si serviciile ce se regasesc in lista anexata acestuia, unitatile sanitare publice pot achizitiona prin proceduri de achizitie centralizate la nivel national cantitatile necesare de produse si servicii, insa numai pentru perioada care nu depaseste primul semestru al anului 2013.
Intr-o prima sectiune a listei sunt enumerate dispozitivele medicale ce vor fi achizitionate, pentru ca, in a doua sectiune, sa fie listate serviciile, combustibilii si lubrifiantii ce vor fi achizitionati. In sectiunea a treia a listei se regasesc materialele sanitare, iar in sectiunea a patra medicamentele ce vor fi achizitionate.
De asemenea, se mentioneaza ca produsele si serviciile ce se regasesc in primele trei sectiuni ale listei, precum si o parte dintre medicamentele enumerate in sectiunea a patra a listei, vor fi asigurate de catre Ministerul Sanatatii prin achizitii centralizate, cel tarziu in trimestrul al IV-lea al anului 2013.
Pentru o serie de medicamente din lista se stipuleaza in mod expres ca acestea vor fi achizitionate si pentru Programul P6.1: Hemofilie si talasemie, precum si pentru Programul P1B: Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoza, in timp ce, pentru alte medicamente, emitentul precizeaza ca acestea vor fi achizitionate fie exclusiv pentru Programul P1B: Subprogramul de tratament al bolnavilor cu tuberculoza, fie exclusiv pentru Programul P1A: Subprogramul de tratament si monitorizare a persoanelor cu infectie HIV/SIDA.

O NOUA MODIFICARE A O.U.G. NR. 34/2006. PRAGUL PENTRU ACHIZITII DIRECTE A CRESCUT LA 30.000 EURO PENTRU BUNURI SI SERVICII SI LA 100.000 EURO PENTRU LUCRARI


In M.Of. nr. 387 din data de 28 iunie 2013 a fost publicata Legea nr. 193/2013 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 77/2012 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii (denumita in continuare„Legea”).
Legea a intrat in vigoare la data de 1 iulie 2013, respectiv la 6 luni de la intrarea in vigoare a O.U.G. nr. 77/2012.
Modificarile si completarile vizeaza, in principal, aspecte precum:
  • regiile autonome si companiile nationale;
  • pragurile pentru achizitii directe;
  • domeniul de aplicare a O.U.G. nr. 34/2006;
  • anularea procedurilor de atribuire;
  • reluarea competitiei in cazul acordurilor-cadru;
  • angajamentul ferm al tertului sustinator;
  • ofertele cu pret aparent neobisnuit de scazut;
  • solutionarea litigiilor prin arbitraj;
  • contraventii si sanctiuni;
  • anularea contractelor de achizitie publica la solicitarea A.N.R.M.A.P..
Regiile autonome si companiile nationale
Potrivit Legii, nu mai sunt autoritati contractante, in sensul O.U.G. nr. 34/2006, regiile autonome sau companiile nationale/societatile comerciale cu capital integral ori majoritar detinut de un organism al statului – autoritate publica sau institutie publica – care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local, sau de catre un alt organism de drept public. Aceste regii si companii/societati fusesera incluse in domeniul de aplicare al O.U.G. nr. 34/2006 prin O.U.G. nr. 77/2012.
Cu toate acestea, regiile autonome sau companiile nationale/societatile comerciale care nu se incadreaza in prevederile art. 8 sau 9 din O.U.G. nr. 34/2006, dar al caror capital integral ori majoritar este detinut de un organism al statului, pentru atribuirea contractelor de furnizare/prestare de servicii/executie de lucrari a caror valoare estimata depaseste pragurile pentru achizitii directe trebuie sa elaboreze norme procedurale interne care sa asigure respectarea principiilor nediscriminarii si egalitatii de tratament, transparentei, proportionalitatii si recunoasterii reciproce. Normele procedurale interne vor fi aprobate de catre autoritatea tutelara.
Se impune sa precizam insa ca reprezinta in continuare autoritate contractanta oricare organism cu personalitate juridica, care a fost infiintat pentru a satisface nevoi de interes general fara caracter comercial sau industrial si care se afla cel putin in una dintre urmatoarele situatii:
  • este finantat, in majoritate, de catre un organism al statului – autoritate publica sau institutie publica – care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local, sau de catre un alt organism de drept public;
  • se afla in subordinea sau este supusa controlului unui organism al statului – autoritate publica sau institutie publica – care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local, sau unui alt organism de drept public;
  • in componenta consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumatate din numarul membrilor acestuia sunt numiti de catre un organism al statului – autoritate publica sau institutie publica – care actioneaza la nivel central ori la nivel regional sau local, sau de catre un alt organism de drept public.
Pragurile pentru achizitii directe
Autoritatile contractante vor putea achizitiona direct produse, servicii sau lucrari, in masura in care valoarea achizitiei, estimata conform prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, nu depaseste echivalentul in lei a:
  • 30.000 euro exclusiv T.V.A. pentru fiecare achizitie de produse ori servicii;
  • 100.000 euro exclusiv T.V.A. pentru fiecare achizitie de lucrari.
Pragul prevazut de reglementarea anterioara  pentru fiecare achizitie de produse, servicii ori lucrari era de 15.000 euro.
Domeniul de aplicare a O.U.G. nr. 34/2006
Potrivit Legii, nu mai este exceptata de la aplicarea legislatiei achizitiilor publice atribuirea contractelor de servicii de cercetare si descarcare de sarcini arheologice pentru patrimoniul arheologic si siturile arheologice, care anterior erau realizate exclusiv de catre Muzeul National de Istorie a Romaniei si de celelalte institutii muzeale legal abilitate.
Anularea procedurilor de atribuire
Legea a modificat unul dintre cazurile care reprezinta abateri grave de la prevederile legislative, autoritatea contractanta avand obligatia de a anula aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica.
Astfel, reprezinta o abatere grava de la prevederile legislative cazul in care:
  • autoritatea contractanta constata din oficiu ca sunt necesare clarificari cu privire la documentatia de atribuire si
  • prin clarificarea adusa se modifica informatiile deja publicate, se afecteaza modul de elaborare a ofertelor si devine necesara publicarea unei erate,
si, in conformitate cu noua reglementare,
  • daca autoritatea contractanta este pusa in imposibilitate de a respecta termenul de 6 zile prevazut pentru publicarea/transmiterea raspunsului la solicitarea de clarificari, atunci cand clarificarile sunt solicitate in timp util.
Reluarea competitiei in cazul acordurilor-cadru
In ceea ce priveste procedura de reluare a competitiei, autoritatea contractanta atribuie fiecare contract ofertantului care a prezentat cea mai buna oferta, pe baza criteriului de atribuire precizat in documentatia de atribuire. Acest criteriu de atribuire nu trebuie sa mai fie cel in temeiul caruia a fost incheiat acordul-cadru.
Angajamentul ferm al tertului sustinator
Angajamentul ferm al tertului sustinator nu mai trebuie incheiat in forma autentica, nici in cazul sustinerii economice sau financiare, nici in cazul sustinerii tehnice sau profesionale.
De asemenea, se precizeaza prin Lege ca nu poate face obiectul sustinerii acordate de catre o alta persoana:
  • certificarea respectarii standardelor de asigurare a calitatii;
  • certificarea respectarii standardelor de protectie a mediului.
Ofertele cu pret aparent neobisnuit de scazut
Potrivit noilor reglementari, o oferta prezinta un pret aparent neobisnuit de scazut in raport cu ceea ce urmeaza a fi furnizat, executat sau prestat, atunci cand pretul ofertat, fara T.V.A., reprezinta mai putin de 80% din valoarea estimata a contractului respectiv.
Anterior intrarii in vigoare a Legii, pragul pentru considerarea unei oferte ca avand un pret aparent neobisnuit de scazut a fost de 70% din valoarea estimata a contractului. Mai mult, noul prag de 80% se va aplica in cazul tuturor procedurilor, inclusiv al celor in care in procedura de atribuire sunt cel putin 5 oferte admisibile. In aceasta din urma situatie, pragul era anterior de 85% din media aritmetica a ofertelor calculata fara a se avea in vedere propunerea financiara cea mai mica si propunerea financiara cea mai mare.
In plus, atunci cand o oferta are un pret aparent neobisnuit de scazut deoarece ofertantul beneficiaza de un ajutor de stat, termenul „rezonabil” pe care autoritatea contractanta il poate stabili pentru ca ofertantul sa demonstreze ca ajutorul de stat a fost acordat in mod legal a fost modificat intr-un termen care nu poate fi mai scurt de 3 zile.
Solutionarea litigiilor prin arbitraj
Legea clarifica si un aspect extrem de controversat in practica, mentionand expressis verbis ca partile pot conveni ca litigiile in legatura cu executarea contractelor reglementate de O.U.G. nr. 34/2006 sa fie solutionate prin arbitraj.
Contraventii si sanctiuni
Legiuitorul a introdus sanctiuni mai dure pentru doua contraventii, dupa cum urmeaza:
  • incalcarea prevederilor art. 23 din O.U.G. nr. 34/2006, potrivit carora autoritatea contractanta nu are dreptul de a diviza contractul de achizitie publica in mai multe contracte distincte de valoare mai mica si nici de a utiliza metode de calcul care sa conduca la o subevaluare a valorii estimate a contractului de achizitie publica, cu scopul de a evita aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 care instituie obligatii ale autoritatii contractante in raport cu anumite praguri valorice – se sanctioneaza cu amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei (anterior, aceasta contraventie era sanctionata cu amenda de la 40.000 lei la 80.000 lei);
  • incalcarea regulilor de publicitate prevazute de O.U.G. nr. 34/2006 cu privire la anuntul de atribuire – se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 100.000 lei (anterior, aceasta contraventie era sanctionata cu amenda de la 20.000 lei la 40.000 lei).
De asemenea, Legea precizeaza, referitor la modul de individualizare a sanctiunilor, urmatoarele:
  • pentru contractele a caror valoare estimata este mai mica decat pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, amenda prevazuta ca sanctiune pentru savarsirea contraventiilor prevazute de Ordonanta reprezinta 50% din sumele prevazute la art. 294 alin. (2), (3), (32) si (4) din acelasi act normativ (prevederile art. 294 alin. (31) raman aplicabile);
  • in cazul contractelor finantate din fonduri europene si/sau din fonduri publice nationale aferente acestora, cu exceptia achizitiilor derulate de beneficiarii Programului National de Dezvoltare Rurala 2007-2013, prevederile referitoare la sanctionarea contraventiilor si modul de plata a acestora se aplica doar contraventiilor care nu constituie abatere potrivit anexei la O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea si sanctionarea neregulilor aparute in obtinerea si utilizarea fondurilor europene si/sau a fondurilor nationale aferente acestora; in cazul acestor abateri, constatarile Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, ca urmare a actiunii de supraveghere a modului de atribuire a contractului de achizitie publica, sunt transmise, spre valorificare, autoritatilor cu competente in gestionarea fondurilor europene.
Anularea contractelor de achizitie publica la solicitarea A.N.R.M.A.P.
Legea a abrogat in intregime art. 2961 din O.U.G. nr. 34/2006, care reglementa dreptul Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice de a solicita instantei de judecata, in conditiile legii, constatarea nulitatii absolute a contractelor, pentru motivele expres stabilite anterior prin Ordonanta, precum:
  • contractul de achizitie publica, contractul de concesiune de lucrari publice sau contractul de concesiune de servicii a fost incheiat cu nerespectarea cerintelor minime prevazute de autoritatea contractanta in caietul de sarcini sau, desi sunt respectate cerintele respective, contractul a fost incheiat in conditii mai putin favorabile decat cele prevazute in propunerile tehnica si/sau financiara care au constituit oferta declarata castigatoare;
  • contractul de achizitie publica, contractul de concesiune de lucrari publice sau contractul de concesiune de servicii a fost incheiat cu nerespectarea prevederilor art. 691 care stabileste reguli de evitare a conflictului de interese;
  • nerespectarea/modificarea criteriilor de calificare si/sau selectie si/sau a factorilor de evaluare prevazute/prevazuti in cadrul invitatiei de participare/anuntului de participare;
  • modificarea contractului a condus la diminuarea avantajelor si, dupa caz, a factorilor de evaluare care au stat la baza declararii ofertei castigatoare;
deciziile luate de autoritatea contractanta in procesul de evaluare a ofertelor au avut la baza cerinte/criterii de calificare si/sau selectie ce nu se regasesc in fisa de date/anuntul de participare/invitatia de participare.

luni, 18 iunie 2012

CURTEA CONSTITUTIONALA CONFIRMA POSIBILITATEA INTRODUCERII CONTESTATIEI IN MATERIA ACHIZITIILOR PUBLICE SI DIRECT LA INSTANTA DE JUDECATA

In M.Of. nr. 344 din data de 21 mai 2012 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 284 din 27 martie 2012 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 255 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
Astfel, Curtea considera constitutionale prevederile art. 255 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, pentru urmatoarele motive:
  • procedura descrisa in Capitolul IX din O.U.G. nr. 34/2006  “Solutionarea contestatiilor” (care cuprinde articolul referit) reprezinta o procedura administrativ-jurisdictionala de solutionare a contestatiilor in materie, in fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (denumit in continuare „C.N.S.C.”);
  • dreptul persoanelor care se considera vatamate de a alege calea de atac in justitie, drept pe care il prescrie art. 21 alin. (4) din Constitutie, transpus ca norma de principiu si in Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, nu este restrictionat de norma supusa criticilor;
  • legiuitorul nu a stabilit obligatia persoanelor de a urma numai calea administrativ-jurisdictionala in fata C.N.S.C., sintagma “poate solicita” avand semnificatia de recunoastere a facultatii de a demara o cale de atac administrativ-jurisdictionala si nicidecum a obligatiei de a urma aceasta cale;
  • dispozitiile 256 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 dispun expressis verbis ca partea care se considera vatamata are dreptul (deci nu obligatia) de a se adresa C.N.S.C.;
  • ratiunea pentru care legiuitorul a prevazut aceasta cale o constituie specificul si implicatiile sociale, o modalitate eficienta de prevenire si limitare a abuzului de drept, avand in vedere faptul ca solutionarea contestatiilor in materia achizitiilor publice este necesar sa se desfasoare si sa se judece dupa o procedura caracterizata prin celeritate;
  • nicio dispozitie din cuprinsul O.U.G. nr. 34/2006 nu prevede ca actele autoritatilor contractante pot fi atacate numai la C.N.S.C. si nici nu impiedica contestatorul sa se adreseze numai instantelor de judecata;
  • O.U.G. nr. 34/2006 se completeaza cu Legea nr. 554/2004;
  • faptul ca O.U.G. nr. 34/2006 nu reia ceea ce este deja consacrat de art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 si ca in redactarea actuala nu aminteste de calea de atac in justitie nu inseamna ca respectiva cale nu ar mai exista;
  • calea de atac in justitie exista in continuare, fiind reglementata de Legea nr. 554/2004 si poate fi urmata de persoanele care se considera vatamate;
  • opinia potrivit careia „prin efectul Legii nr. 278/2010 legiuitorul a prevazut in sarcina persoanelor care se considera vatamate obligatia de a recurge la jurisdictia administrativa” contravine principiului plenitudinii de jurisdictie;
  • instituirea unei proceduri administrativ-jurisdictionale nu contravine dispozitiilor constitutionale atat timp cat decizia organului administrativ de jurisdictie poate fi atacata in fata unei instante judecatoresti, iar existenta unor organe administrative de jurisdictie nu poate sa duca la inlaturarea interventiei instantelor judecatoresti in conditiile legii;
  • legislatia europeana prevede ca: „in ceea ce priveste contractele circumscrise domeniului (de aplicare al Directivei 2004/18/CE), deciziile luate de autoritatile contractante pot fi supuse unor cai de atac efective si, in special, cat se poate de rapide [...]“;
  • cu referire la respectarea principiului celeritatii procedurilor judiciare, Curtea Europeana a Drepturilor Omului subliniaza ca “justitia trebuie sa fie administrata fara intarzieri de natura a-i compromite eficacitatea si credibilitatea (Hotararea din 27 octombrie 1994, Cauza Katte Klitsche de la Grange impotriva Italiei) statul fiind responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare (Hotararea din 23 octombrie 1990, Cauza Moreira de Azevedo impotriva Portugaliei)”;
  • deciziile C.N.S.C pot fi atacate cu plangere la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia de contencios administrativ si fiscal, atat pentru motive de nelegalitate, cat si pentru motive de netemeinicie.
Prin aceasta Decizie, Curtea Constitutionala pune capat polemicilor existente la nivel doctrinar si dificultatilor intampinate in practica cu privire la regimul facultativ sau obligatoriu al caii de atac a contestatiei in fata C.N.S.C.. Decizia are astfel o deosebita valoare in ceea ce priveste interpretarea art. 255 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

marți, 12 iunie 2012

A.N.R.M.A.P. CLARIFICA NOTIUNEA CONFLICTULUI DE INTERESE SI STABILESTE NOI OBLIGATII IN SARCINA AUTORITATILOR CONTRACTANTE SI A OFERTANTILOR

In M.Of. nr. 328 din data de 15 mai 2012 a fost publicat Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice nr. 170/2012 privind interpretarea art. 691 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

NOTIUNEA CONFLICTULUI DE INTERESE

Conform Ordinului,  urmatoarele situatii sunt de natura a determina aparitia conflictului de interese,  in sensul art. 691 din O. U. G. nr. 34/2006:
  • membri ai consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare a ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/tertului sustinator sunt sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu persoane care detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante;
  • actionarii sau asociatii ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/ tertului sustinator sunt sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu persoane ce detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante;
  • persoane cu functii de decizie din cadrul autoritatii contractante detin parti sociale, parti de interes, actiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanti/candidati/ofertanti asociati/subcontractanti/terti sustinatori;
  • persoane cu functii de decizie din cadrul autoritatii contractante fac parte din consiliul de administratie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanti/candidati/ofertanti asociati/subcontractanti/terti sustinatori.

OBLIGATII SUPLIMENTARE PENTRU AUTORITATILE CONTRACTANTE SI OFERTANTI

Totodata, autoritatea contractanta va solicita ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/ subcontractantului/tertului sustinator documente pe care le considera edificatoare pentru a se asigura ca niciunul dintre ofertanti nu se afla in situatiile de excludere prevazute la articolul referit.
In plus, autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in documentatia de atribuire persoanele ce detin functii de decizie in autoritatea contractanta cu privire la organizarea, derularea si finalizarea procedurii de atribuire, respectiv toate persoanele care aproba/semneaza documente emise in legatura cu sau pentru procedura de atribuire, inclusiv persoanele care aproba bugetul aferent autoritatii contractante, necesar finantarii contractelor de achizitie publica.

miercuri, 11 aprilie 2012

NOI REGULI PRIVIND REABILITAREA FATADELOR CLADIRILOR


In M.Of. nr. 712 din data de 10 octombrie 2011 a fost publicata Hotararea de  Guvern nr. 945/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor.
Prin intrarea in vigoare a Legii nr. 153/2011, refacerea fatadelor distruse ale cladirilor a devenit o obligatie a tuturor detinatorilor acestora. Au fost reglementate astfel etapele, termenele si modul de finantare a lucrarilor de reabilitare, precum si obligatiile si raspunderile autoritatilor administratiei publice locale si ale detinatorilor cladirilor pentru neindeplinirea/indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor ce le revin.
Norma metodologica de aplicare a Legii detaliaza etapele reabilitarii fatadelor cladirilor de la faza de proiect si pana la receptia finala, precum si modul prin care detinatorii de cladiri cu fatadele degradate pot accesa credite cu dobanzi subventionate si garantate 100 % de stat, pe o durata de cinci ani.
Norma metodologica reglementeaza aspecte privitoare la:
  • eligibilitatea beneficiarului de credit, a finantatorului si a constructorului;
  • etapele reabilitarii fatadelor de la faza de proiectare si pana la receptia finala;
  • finantarea lucrarilor de interventie (contractarea si garantarea creditului bancar, subventionarea dobanzii aferente, acordarea si monitorizarea garantiei, executarea garantiei si recuperarea sumelor platite).

ELIGIBILITATEA BENEFICIARULUI DE CREDIT

In ceea ce priveste eligibilitatea beneficiarului de credit, diferentierea se face dupa cum acesta este o asociatie de proprietari sau un proprietar-persoana fizica. Astfel:
  • asociatia de proprietari este eligibila daca nu inregistreaza mai mult de doua rate scadente si neachitate la plata facturilor de utilitati in ultimele 3 luni calendaristice anterioare evaluarii eligibilitatii de catre finantator; decizia de reabilitare se ia de catre asociatia de proprietari, prin votul a minim 90% din membrii acesteia, iar hotararea de contractare a unui imprumut bancar se ia cu votul a minimum 90% din membrii asociatiei de proprietari care nu pot asigura din surse proprii cota-parte care le revine din lucrarile de interventie;
  • proprietarul – persoana fizica este eligibil daca nu inregistreaza mai mult de doua rate scadente si neachitate la plata facturilor de utilitati – iluminat, gaze naturale si apa-canal – in ultimele 3 luni calendaristice anterioare evaluarii eligibilitatii de catre finantator.
La solicitarea unui credit cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata, beneficiarul de credit trebuie sa indeplineasca cumulativ atat conditiile prevazute de norma metodologica, cat si conditiile din normele de creditare ale finantatorului.

ELIGIBILITATEA FINANTATORULUI

Pentru acordarea creditelor bancare cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata in vederea realizarii lucrarilor de interventie, finantatorul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
  • sa acorde finantarile in lei la urmatoarea structura de cost, respectiv indicatorul ROBOR la 3 luni, la care se adauga marja fixa de maximum 1,9% pe an si comisionul de gestiune datorat FNGCIMM;
  • sa includa obligatoriu prevederi exprese in contractele de credit privind costurile cu dobanda exprimata in raport cu ROBOR la 3 luni si separat costurile cu comisioanele;
  • sa nu perceapa comision de neutilizare si rambursare anticipata;
  • sa accepte durata maxima a creditului de 5 ani;
  • sa accepte rambursarea creditului garantat in rate egale, lunare, consecutive;
  • sa nu prevada in contractul de credit clauze care sa permita modificarea unilaterala de catre finantator a acestuia;
  • sa calculeze dobanda corespunzatoare anului calendaristic.

ELIGIBILITATEA CONSTRUCTORULUI

Pentru executarea lucrarilor de refacere a fatadelor cladirilor de locuit cu finantare de credite bancare cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata, constructorul trebuie sa indeplineasca cumulativurmatoarele conditii care sa ateste ca:
  • este inregistrat la registrul comertului ca operator economic cu activitate in constructii si/sau instalatii pentru constructii;
  • nu inregistreaza datorii la bugetul de stat si local, conform certificatelor de atestare fiscala din care reiese plata la zi a obligatiilor fiscale, valabile la data semnarii contractului pentru executarea lucrarilor de interventie;
  • are capacitatea financiara de a angaja si executa lucrari, in conditiile in care plata pentru facturile depuse la finantator in luna curenta si aferente situatiilor de lucrari executate in luna precedenta se efectueaza in prima zi lucratoare a lunii urmatoare lunii depunerii documentelor de plata;
  • are angajati calificati pentru lucrarile ce urmeaza a fi contractate, inclusiv responsabil tehnic cu executia lucrarilor atestat in conditiile legii;
  • are experienta in domeniu, confirmata prin scrisoare de recomandare de la cel putin un beneficiar persoana juridica, pentru care a executat lucrari similare ca natura si valoare, insotita de copia procesului-verbal de receptie a lucrarilor, din care rezulta executarea lucrarilor fara obiectii.

ETAPELE REABILITARII STRUCTURAL-AMBIENTALE

Reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei cladirilor de locuit cu finantare prin credite bancare si dobanda subventionata cuprinde urmatoarele etape:
  • proiectarea lucrarilor de interventie in conditiile art. 11 din Lege;
  • executarea lucrarilor de interventie;
  • receptia la terminarea lucrarilor de interventie;
  • receptia finala, dupa expirarea perioadei de garantie de buna executie a lucrarilor, de 5 ani de la receptia mentionata mai sus.

PROIECTAREA LUCRARILOR DE INTERVENTIE

In ceea ce priveste elaborarea documentatiei de proiectare a lucrarilor de interventie, aceasta cuprinde nota tehnica de constatare, documentatia tehnica, daca este cazul, proiectul tehnic si detaliile de executie, devizul general si devizele pe obiect.
Nota tehnica se va elabora de experti tehnici atestati, in scopul stabilirii starii tehnice a cladirii din punct de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate a constructiilor.
In ceea ce priveste proiectul tehnic si detaliile de executie, acestea se vor elabora de catre colective tehnice de specialitate, coordonate de un arhitect cu drept de semnatura si vor fi verificate de catre verificatori de proiecte atestati.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE INTERVENTIE

Pentru executarea lucrarilor de interventie, beneficiarul de credite:
  • solicita minimum 3 (trei) oferte de la constructorii care indeplinesc conditiile de eligibilitate;
  • analizeaza ofertele din punctul de vedere al elementelor pret si durata de executie;
  • selecteaza constructorul cu oferta cea mai avantajoasa tehnico-economica;
  • incheie contractul de executie;
  • prezinta finantatorului scrisoarea de garantie bancara de buna executie a lucrarilor constituita de constructor, reprezentand 10% din valoarea contractului de executie, valabila pe perioada de garantie.
In cazul beneficiarului de credit asociatie de proprietari/proprietar de locuinta unifamiliala – persoana fizica, aflat in imposibilitate de a asigura sumele ce ii revin, administratia publica locala poate asigura plata acestor sume din fonduri proprii.
De asemenea, administratia locala va asigura finantarea lucrarilor de interventie la cladirile amplasate in zone construite protejate sau in centrele istorice ale localitatilor, precum si in statiunile/localitatile/zonele turistice, balneare, climatice si/sau balneoclimatice.
In acest sens, administratia publica locala organizeaza, in conditiile legii, procedura de achizitie publica de executare a lucrarilor de interventie, cu participarea reprezentantului asociatiei de proprietari sau a proprietarului de locuinta unifamiliala, dupa caz, in comisia de adjudecare a ofertelor, urmand ca beneficiarul de credit sa incheie direct contractul cu constructorul declarat eligibil in urma adjudecarii ofertei.
Perioada de executare a lucrarilor va fi de maximum 6 luni calendaristice de la data efectuarii primei trageri din creditul garantat, termen in care constructorul are obligatia de a finaliza lucrarile contractate.
In acelasi timp, contractul de executie cuprinde si clauza suspensiva privind intrarea in vigoare a acestuia in maximum 45 de zile calendaristice de la data semnarii de catre beneficiar si constructor, in conditiile in care banca finantatoare aproba creditul solicitat pentru finantarea executarii lucrarilor.
Important de precizat este faptul ca, in situatia in care odata cu lucrarile de interventie pentru reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei cladirii s-au executat si lucrari de reabilitare termica a acesteia, beneficiarul este obligat sa prezinte comisiei de receptie la terminarea lucrarilor si certificatul de performanta energetica a cladirii reabilitate termic, elaborat, la cererea beneficiarului, de catre un auditor energetic pentru cladiri atestat, finantat din sursele proprii ale beneficiarului.

FINANTAREA EXECUTARII LUCRARILOR DE REABILITARE

Finantarea proiectarii si executarii lucrarilor de refacere se asigura, pe cheltuiala proprie, de catre detinatorii cladirilor. Guvernul faciliteaza insa acordarea de credite bancare de la institutii de credit.
Potrivit art. 11 din Norma, finantarea executarii lucrarilor de interventie la reabilitarea fatadelor se realizeaza astfel:
  • minim 10% din valoarea de executie a lucrarilor de interventie se asigura din sursele proprii ale beneficiarilor, constituind contributia proprie a acestora;
  • 90% din valoarea de executie se asigura din credite bancare, cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata din bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.
Cu toate acestea, beneficiarul de credit va finanta din surse proprii nota tehnica de constatare, proiectul tehnic si detaliile de executie, precum si, daca este cazul, documentatia de avizare a lucrarilor de interventie.
Dobanda aferenta creditelor bancare cu garantie guvernamentala se suporta de la bugetul de stat, iar dreptul la plata acesteia se constituie la data semnarii contractului de garantare, incheiat intre Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, finantator si beneficiarul de credit.
Garantia emisa de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, in numele si in contul statului, este irevocabila, neconditionata si expresa, conform reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei.
In acelasi sens, prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3029 din 28.12.2011 - privind stabilirea nivelului comisionului de gestiune a garantiilor acordate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru intreprinderile Mici si Mijlocii S.A. – IFN, in numele si in contul statului roman, in cadrul Programului privind cresterea calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor, pentru semestrul I al anului 2012 a fost aprobat comisionul de gestiune a garantiilor acordate la nivelul de 0,75% pe an, calculat la soldul finantarii garantate.