Cum se fraudeaza licitatiile publice in Romania

Licitatii trucate in Romania? Da, se intampla, este o realitate. Pentru unii deja face parte din "cultura nationala". Iar  aceasta realitate face mai mult rau decat ne putem inchipui. Pentru ca nu este vorba numai despre banii pe care statul roman ii pierde pentru ca plateste pentru anumite bunuri/lucrari/servicii cat nu face. Aceasta constientizare a faptului ca majoritatea licitatiilor sunt "aranjate" face ca multe firme mici, care ar putea fi competitive in fata marilor companii, sa renunte sa participe la procedurile de achizitii publice.
Si aceasta nu este numai o simpla banuiala. Este un fapt verificat, prin propria experienta. Am incercat sa ne oferim serviciile in domeniul achizitiilor publice catre diferite firme mici, care nu si-ar permite sa aiba un departament sau nici macar un angajt specializat in domeniul achizitiilor publice. Ne-am lovit in cea mai mare parte de refuzuri. Si nu pentru ca ne-ar fi fost pusa la indoiala calitatea serviciilor oferite. Si pur si simplu pentru ca acele firme mici nu considerau ca este profitabil sa participe la licitatiile publice. Fiecare isi cunoaste competitorii din domeniul propriu de activitate, si stie care dintre ei este "abonat" la banii publici. Prin urmare, considera cheltuielile ocazionate de participarea la licitatii - sume nu foarte mari, dar semnificative pentru micile companii - inutile, in conditiile in care nu pot genera profit.
Prin urmare, am luat decizia de a crea un ghid al modalitatilor de fraudare a licitatiilor, astfel incat cei interesati sa poata identifica procedurile frauduloase si sa poata lua atitudine in fata lor.
Incepand de maine, va vom prezenta care sunt modalitati utilizate pentru a truca o licitatie.

Interpretarea unor dispozitii din legislatia achizitiilor publice

In M.Of. nr. 464 din data de 1 iulie 2011 a fost publicat Ordinul

presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea

Achizitiilor Publice nr. 313/2011 cu privire la interpretarea anumitor

dispozitii privind procedurile de atribuire a contractelor de achizitie publica,

a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de

concesiune de servicii.

Ordinul a intrat in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial, respectiv 1

iulie 2011.

Ordinul reglementeaza, in principal, urmatoarele aspecte:

-        documentele justificative aferente achizitiilor directe;

-       regulile aplicabile entitatilor juridice fara calitate de autoritate contractanta.

Documentele justificative aferente achizitiilor directe

Potrivit Ordinului, in cazul in care valoarea estimata a achizitiei, fara TVA,

este inferioara sau egala cu echivalentul in lei a 15.000 euro, autoritatii

contractante nu ii pot fi solicitate alte documente decat cele prevazute de

legislatia in domeniul achizitiilor publice, respectiv factura si/sau contractul

in cazul documentelor justificative.

Regulile aplicabile entitatilor juridice fara calitate de autoritate

contractanta

Ordinul clarifica si situatia entitatilor juridice fara calitatea de autoritate

contractanta, care atribuie contracte de lucrari sau servicii:

-       care nu sunt finantate/subventionate de catre o autoritate contractanta in proportie mai mare de 50%;

-       si ale caror valori estimate nu sunt egale cu sau mai mari decat

pragurile de 4.845.000 euro, in cazul contractelor de lucrari,

respectiv 193.000 euro in cazul contractelor de servicii.

Astfel, in aceste situatii, nu se aplica dispozitiile Ordonantei de urgenta a

Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a

contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune

de servicii.

In acelasi timp, se prevede ca orice document emis de catre alte

organisme/autoritati, cu exceptia Autoritatii Nationale pentru

Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, prin care se impune

respectarea de catre entitatile juridice mentionate mai sus a regulilor

privind derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achizitie

publica, a contractelor de concesiune de lucrari si a contractelor de

concesiune de servicii, nu produce efecte juridice.

Ghidul Comisiei Europene cu privire la aspectele sociale in achizitii publice

La data de 28 ianuarie 2011, Comisia Europeana a publicat un nou ghid
in materie de achizitii publice, respectiv Ghidul cu privire la luarea in
considerare a aspectelor de ordin social.
Scopul declarat al Ghidului consta in:
§ cresterea gradului de constientizare de catre autoritatile
contractante a beneficiilor realizarii de achizitii publice responsabile
din punct de vedere social;
§ clarificarea intr-un mod practic a posibilitatilor pe care cadrul legal
in vigoare la nivel UE le ofera autoritatilor publice pentru a lua in
considerare aspectele de ordin social.
Achizitiile publice responsabile din punct de vedere social sunt definite ca
fiind achizitiile publice care au in vedere considerente de ordin social,
precum: oportunitati de angajare; conditii decente de munca;
respectarea drepturilor sociale si legate de munca; incluziune sociala
(inclusiv persoane cu dizabilitati); egalitate de tratament;
responsabilitatea sociala a companiilor.
De asemenea, Ghidul arata ca exista in prezent patru modalitati
principale in care problemele sociale sunt tratate in achizitii publice.
Astfel, o prima modalitate se refera la ipoteza in care achizitorul decide
sa includa anumite criterii sociale in obiectul contractului si/sau in caietul
de sarcini pe care ofertantul trebuie sa le respecte. Intr-o a doua
abordare, ofertantilor li se interzice, in anumite conditii, sa castige
contracte publice daca nu au reusit sa atinga in trecut anumite standarde
de comportament social. O alta modalitate vizeaza luarea in considerare
a anumitor aspecte de ordin social in stabilirea criteriului de atribuire.
Cea de-a patra abordare se concentreaza pe etapa ulterioara atribuirii
contractului. Aceasta presupune ca operatorul economic caruia i se
atribuie contractul sa respecte anumite conditii pe parcursul executarii
contractului.
Ghidul detaliaza fiecare dintre cele patru abordari atat prin prisma
prevederilor legale aplicabile, cat si a exemplelor practice si a
jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene. Autoritatile
contractante pot identifica asadar sugestii pentru redactarea
specificatiilor tehnice, criteriilor de calificare, criteriului de atribuire si
clauzelor contractuale.
La elaborarea acestui Ghid, Comisia a consultat autoritati publice din
statele membre precum si alte parti interesate.