Suntem o echipa formata din doi consilieri juridici si un economist - expert achizitii publice. Am luat decizia de a crea acest blog pentru a veni in ajutorul companiilor care doresc sa participe la procedurile de achizitii publice, dar nu dispun de personal specializat pentru intocmirea documentatiilor. Orice intrebari le puteti adresa la adresa de e-mail licitatii.publice.consulting@gmail.com. Veti primi un raspuns avizat in maxim 2 zile lucratoare de la adresarea intrebarii. Serviciul este GRATUIT!

luni, 18 iunie 2012

CURTEA CONSTITUTIONALA CONFIRMA POSIBILITATEA INTRODUCERII CONTESTATIEI IN MATERIA ACHIZITIILOR PUBLICE SI DIRECT LA INSTANTA DE JUDECATA

In M.Of. nr. 344 din data de 21 mai 2012 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 284 din 27 martie 2012 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 255 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
Astfel, Curtea considera constitutionale prevederile art. 255 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, pentru urmatoarele motive:
  • procedura descrisa in Capitolul IX din O.U.G. nr. 34/2006  “Solutionarea contestatiilor” (care cuprinde articolul referit) reprezinta o procedura administrativ-jurisdictionala de solutionare a contestatiilor in materie, in fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (denumit in continuare „C.N.S.C.”);
  • dreptul persoanelor care se considera vatamate de a alege calea de atac in justitie, drept pe care il prescrie art. 21 alin. (4) din Constitutie, transpus ca norma de principiu si in Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, nu este restrictionat de norma supusa criticilor;
  • legiuitorul nu a stabilit obligatia persoanelor de a urma numai calea administrativ-jurisdictionala in fata C.N.S.C., sintagma “poate solicita” avand semnificatia de recunoastere a facultatii de a demara o cale de atac administrativ-jurisdictionala si nicidecum a obligatiei de a urma aceasta cale;
  • dispozitiile 256 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 dispun expressis verbis ca partea care se considera vatamata are dreptul (deci nu obligatia) de a se adresa C.N.S.C.;
  • ratiunea pentru care legiuitorul a prevazut aceasta cale o constituie specificul si implicatiile sociale, o modalitate eficienta de prevenire si limitare a abuzului de drept, avand in vedere faptul ca solutionarea contestatiilor in materia achizitiilor publice este necesar sa se desfasoare si sa se judece dupa o procedura caracterizata prin celeritate;
  • nicio dispozitie din cuprinsul O.U.G. nr. 34/2006 nu prevede ca actele autoritatilor contractante pot fi atacate numai la C.N.S.C. si nici nu impiedica contestatorul sa se adreseze numai instantelor de judecata;
  • O.U.G. nr. 34/2006 se completeaza cu Legea nr. 554/2004;
  • faptul ca O.U.G. nr. 34/2006 nu reia ceea ce este deja consacrat de art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 si ca in redactarea actuala nu aminteste de calea de atac in justitie nu inseamna ca respectiva cale nu ar mai exista;
  • calea de atac in justitie exista in continuare, fiind reglementata de Legea nr. 554/2004 si poate fi urmata de persoanele care se considera vatamate;
  • opinia potrivit careia „prin efectul Legii nr. 278/2010 legiuitorul a prevazut in sarcina persoanelor care se considera vatamate obligatia de a recurge la jurisdictia administrativa” contravine principiului plenitudinii de jurisdictie;
  • instituirea unei proceduri administrativ-jurisdictionale nu contravine dispozitiilor constitutionale atat timp cat decizia organului administrativ de jurisdictie poate fi atacata in fata unei instante judecatoresti, iar existenta unor organe administrative de jurisdictie nu poate sa duca la inlaturarea interventiei instantelor judecatoresti in conditiile legii;
  • legislatia europeana prevede ca: „in ceea ce priveste contractele circumscrise domeniului (de aplicare al Directivei 2004/18/CE), deciziile luate de autoritatile contractante pot fi supuse unor cai de atac efective si, in special, cat se poate de rapide [...]“;
  • cu referire la respectarea principiului celeritatii procedurilor judiciare, Curtea Europeana a Drepturilor Omului subliniaza ca “justitia trebuie sa fie administrata fara intarzieri de natura a-i compromite eficacitatea si credibilitatea (Hotararea din 27 octombrie 1994, Cauza Katte Klitsche de la Grange impotriva Italiei) statul fiind responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare (Hotararea din 23 octombrie 1990, Cauza Moreira de Azevedo impotriva Portugaliei)”;
  • deciziile C.N.S.C pot fi atacate cu plangere la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia de contencios administrativ si fiscal, atat pentru motive de nelegalitate, cat si pentru motive de netemeinicie.
Prin aceasta Decizie, Curtea Constitutionala pune capat polemicilor existente la nivel doctrinar si dificultatilor intampinate in practica cu privire la regimul facultativ sau obligatoriu al caii de atac a contestatiei in fata C.N.S.C.. Decizia are astfel o deosebita valoare in ceea ce priveste interpretarea art. 255 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

marți, 12 iunie 2012

A.N.R.M.A.P. CLARIFICA NOTIUNEA CONFLICTULUI DE INTERESE SI STABILESTE NOI OBLIGATII IN SARCINA AUTORITATILOR CONTRACTANTE SI A OFERTANTILOR

In M.Of. nr. 328 din data de 15 mai 2012 a fost publicat Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice nr. 170/2012 privind interpretarea art. 691 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

NOTIUNEA CONFLICTULUI DE INTERESE

Conform Ordinului,  urmatoarele situatii sunt de natura a determina aparitia conflictului de interese,  in sensul art. 691 din O. U. G. nr. 34/2006:
  • membri ai consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare a ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/tertului sustinator sunt sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu persoane care detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante;
  • actionarii sau asociatii ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/ tertului sustinator sunt sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu persoane ce detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante;
  • persoane cu functii de decizie din cadrul autoritatii contractante detin parti sociale, parti de interes, actiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanti/candidati/ofertanti asociati/subcontractanti/terti sustinatori;
  • persoane cu functii de decizie din cadrul autoritatii contractante fac parte din consiliul de administratie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanti/candidati/ofertanti asociati/subcontractanti/terti sustinatori.

OBLIGATII SUPLIMENTARE PENTRU AUTORITATILE CONTRACTANTE SI OFERTANTI

Totodata, autoritatea contractanta va solicita ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/ subcontractantului/tertului sustinator documente pe care le considera edificatoare pentru a se asigura ca niciunul dintre ofertanti nu se afla in situatiile de excludere prevazute la articolul referit.
In plus, autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in documentatia de atribuire persoanele ce detin functii de decizie in autoritatea contractanta cu privire la organizarea, derularea si finalizarea procedurii de atribuire, respectiv toate persoanele care aproba/semneaza documente emise in legatura cu sau pentru procedura de atribuire, inclusiv persoanele care aproba bugetul aferent autoritatii contractante, necesar finantarii contractelor de achizitie publica.