Suntem o echipa formata din doi consilieri juridici si un economist - expert achizitii publice. Am luat decizia de a crea acest blog pentru a veni in ajutorul companiilor care doresc sa participe la procedurile de achizitii publice, dar nu dispun de personal specializat pentru intocmirea documentatiilor. Orice intrebari le puteti adresa la adresa de e-mail licitatii.publice.consulting@gmail.com. Veti primi un raspuns avizat in maxim 2 zile lucratoare de la adresarea intrebarii. Serviciul este GRATUIT!

luni, 18 iunie 2012

CURTEA CONSTITUTIONALA CONFIRMA POSIBILITATEA INTRODUCERII CONTESTATIEI IN MATERIA ACHIZITIILOR PUBLICE SI DIRECT LA INSTANTA DE JUDECATA

In M.Of. nr. 344 din data de 21 mai 2012 a fost publicata Decizia Curtii Constitutionale nr. 284 din 27 martie 2012 referitoare la respingerea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 255 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
Astfel, Curtea considera constitutionale prevederile art. 255 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, pentru urmatoarele motive:
  • procedura descrisa in Capitolul IX din O.U.G. nr. 34/2006  “Solutionarea contestatiilor” (care cuprinde articolul referit) reprezinta o procedura administrativ-jurisdictionala de solutionare a contestatiilor in materie, in fata Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (denumit in continuare „C.N.S.C.”);
  • dreptul persoanelor care se considera vatamate de a alege calea de atac in justitie, drept pe care il prescrie art. 21 alin. (4) din Constitutie, transpus ca norma de principiu si in Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, nu este restrictionat de norma supusa criticilor;
  • legiuitorul nu a stabilit obligatia persoanelor de a urma numai calea administrativ-jurisdictionala in fata C.N.S.C., sintagma “poate solicita” avand semnificatia de recunoastere a facultatii de a demara o cale de atac administrativ-jurisdictionala si nicidecum a obligatiei de a urma aceasta cale;
  • dispozitiile 256 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 dispun expressis verbis ca partea care se considera vatamata are dreptul (deci nu obligatia) de a se adresa C.N.S.C.;
  • ratiunea pentru care legiuitorul a prevazut aceasta cale o constituie specificul si implicatiile sociale, o modalitate eficienta de prevenire si limitare a abuzului de drept, avand in vedere faptul ca solutionarea contestatiilor in materia achizitiilor publice este necesar sa se desfasoare si sa se judece dupa o procedura caracterizata prin celeritate;
  • nicio dispozitie din cuprinsul O.U.G. nr. 34/2006 nu prevede ca actele autoritatilor contractante pot fi atacate numai la C.N.S.C. si nici nu impiedica contestatorul sa se adreseze numai instantelor de judecata;
  • O.U.G. nr. 34/2006 se completeaza cu Legea nr. 554/2004;
  • faptul ca O.U.G. nr. 34/2006 nu reia ceea ce este deja consacrat de art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 si ca in redactarea actuala nu aminteste de calea de atac in justitie nu inseamna ca respectiva cale nu ar mai exista;
  • calea de atac in justitie exista in continuare, fiind reglementata de Legea nr. 554/2004 si poate fi urmata de persoanele care se considera vatamate;
  • opinia potrivit careia „prin efectul Legii nr. 278/2010 legiuitorul a prevazut in sarcina persoanelor care se considera vatamate obligatia de a recurge la jurisdictia administrativa” contravine principiului plenitudinii de jurisdictie;
  • instituirea unei proceduri administrativ-jurisdictionale nu contravine dispozitiilor constitutionale atat timp cat decizia organului administrativ de jurisdictie poate fi atacata in fata unei instante judecatoresti, iar existenta unor organe administrative de jurisdictie nu poate sa duca la inlaturarea interventiei instantelor judecatoresti in conditiile legii;
  • legislatia europeana prevede ca: „in ceea ce priveste contractele circumscrise domeniului (de aplicare al Directivei 2004/18/CE), deciziile luate de autoritatile contractante pot fi supuse unor cai de atac efective si, in special, cat se poate de rapide [...]“;
  • cu referire la respectarea principiului celeritatii procedurilor judiciare, Curtea Europeana a Drepturilor Omului subliniaza ca “justitia trebuie sa fie administrata fara intarzieri de natura a-i compromite eficacitatea si credibilitatea (Hotararea din 27 octombrie 1994, Cauza Katte Klitsche de la Grange impotriva Italiei) statul fiind responsabil pentru activitatea ansamblului serviciilor sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare (Hotararea din 23 octombrie 1990, Cauza Moreira de Azevedo impotriva Portugaliei)”;
  • deciziile C.N.S.C pot fi atacate cu plangere la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia de contencios administrativ si fiscal, atat pentru motive de nelegalitate, cat si pentru motive de netemeinicie.
Prin aceasta Decizie, Curtea Constitutionala pune capat polemicilor existente la nivel doctrinar si dificultatilor intampinate in practica cu privire la regimul facultativ sau obligatoriu al caii de atac a contestatiei in fata C.N.S.C.. Decizia are astfel o deosebita valoare in ceea ce priveste interpretarea art. 255 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

marți, 12 iunie 2012

A.N.R.M.A.P. CLARIFICA NOTIUNEA CONFLICTULUI DE INTERESE SI STABILESTE NOI OBLIGATII IN SARCINA AUTORITATILOR CONTRACTANTE SI A OFERTANTILOR

In M.Of. nr. 328 din data de 15 mai 2012 a fost publicat Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice nr. 170/2012 privind interpretarea art. 691 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.

NOTIUNEA CONFLICTULUI DE INTERESE

Conform Ordinului,  urmatoarele situatii sunt de natura a determina aparitia conflictului de interese,  in sensul art. 691 din O. U. G. nr. 34/2006:
  • membri ai consiliului de administratie/organului de conducere sau de supervizare a ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/tertului sustinator sunt sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu persoane care detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante;
  • actionarii sau asociatii ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/subcontractantului/ tertului sustinator sunt sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu persoane ce detin functii de decizie in cadrul autoritatii contractante;
  • persoane cu functii de decizie din cadrul autoritatii contractante detin parti sociale, parti de interes, actiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanti/candidati/ofertanti asociati/subcontractanti/terti sustinatori;
  • persoane cu functii de decizie din cadrul autoritatii contractante fac parte din consiliul de administratie/organul de conducere sau de supervizare a unuia dintre ofertanti/candidati/ofertanti asociati/subcontractanti/terti sustinatori.

OBLIGATII SUPLIMENTARE PENTRU AUTORITATILE CONTRACTANTE SI OFERTANTI

Totodata, autoritatea contractanta va solicita ofertantului/candidatului/ofertantului asociat/ subcontractantului/tertului sustinator documente pe care le considera edificatoare pentru a se asigura ca niciunul dintre ofertanti nu se afla in situatiile de excludere prevazute la articolul referit.
In plus, autoritatea contractanta are obligatia de a preciza in documentatia de atribuire persoanele ce detin functii de decizie in autoritatea contractanta cu privire la organizarea, derularea si finalizarea procedurii de atribuire, respectiv toate persoanele care aproba/semneaza documente emise in legatura cu sau pentru procedura de atribuire, inclusiv persoanele care aproba bugetul aferent autoritatii contractante, necesar finantarii contractelor de achizitie publica.

miercuri, 11 aprilie 2012

NOI REGULI PRIVIND REABILITAREA FATADELOR CLADIRILOR


In M.Of. nr. 712 din data de 10 octombrie 2011 a fost publicata Hotararea de  Guvern nr. 945/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 153/2011 privind masuri de crestere a calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor.
Prin intrarea in vigoare a Legii nr. 153/2011, refacerea fatadelor distruse ale cladirilor a devenit o obligatie a tuturor detinatorilor acestora. Au fost reglementate astfel etapele, termenele si modul de finantare a lucrarilor de reabilitare, precum si obligatiile si raspunderile autoritatilor administratiei publice locale si ale detinatorilor cladirilor pentru neindeplinirea/indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor ce le revin.
Norma metodologica de aplicare a Legii detaliaza etapele reabilitarii fatadelor cladirilor de la faza de proiect si pana la receptia finala, precum si modul prin care detinatorii de cladiri cu fatadele degradate pot accesa credite cu dobanzi subventionate si garantate 100 % de stat, pe o durata de cinci ani.
Norma metodologica reglementeaza aspecte privitoare la:
  • eligibilitatea beneficiarului de credit, a finantatorului si a constructorului;
  • etapele reabilitarii fatadelor de la faza de proiectare si pana la receptia finala;
  • finantarea lucrarilor de interventie (contractarea si garantarea creditului bancar, subventionarea dobanzii aferente, acordarea si monitorizarea garantiei, executarea garantiei si recuperarea sumelor platite).

ELIGIBILITATEA BENEFICIARULUI DE CREDIT

In ceea ce priveste eligibilitatea beneficiarului de credit, diferentierea se face dupa cum acesta este o asociatie de proprietari sau un proprietar-persoana fizica. Astfel:
  • asociatia de proprietari este eligibila daca nu inregistreaza mai mult de doua rate scadente si neachitate la plata facturilor de utilitati in ultimele 3 luni calendaristice anterioare evaluarii eligibilitatii de catre finantator; decizia de reabilitare se ia de catre asociatia de proprietari, prin votul a minim 90% din membrii acesteia, iar hotararea de contractare a unui imprumut bancar se ia cu votul a minimum 90% din membrii asociatiei de proprietari care nu pot asigura din surse proprii cota-parte care le revine din lucrarile de interventie;
  • proprietarul – persoana fizica este eligibil daca nu inregistreaza mai mult de doua rate scadente si neachitate la plata facturilor de utilitati – iluminat, gaze naturale si apa-canal – in ultimele 3 luni calendaristice anterioare evaluarii eligibilitatii de catre finantator.
La solicitarea unui credit cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata, beneficiarul de credit trebuie sa indeplineasca cumulativ atat conditiile prevazute de norma metodologica, cat si conditiile din normele de creditare ale finantatorului.

ELIGIBILITATEA FINANTATORULUI

Pentru acordarea creditelor bancare cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata in vederea realizarii lucrarilor de interventie, finantatorul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
  • sa acorde finantarile in lei la urmatoarea structura de cost, respectiv indicatorul ROBOR la 3 luni, la care se adauga marja fixa de maximum 1,9% pe an si comisionul de gestiune datorat FNGCIMM;
  • sa includa obligatoriu prevederi exprese in contractele de credit privind costurile cu dobanda exprimata in raport cu ROBOR la 3 luni si separat costurile cu comisioanele;
  • sa nu perceapa comision de neutilizare si rambursare anticipata;
  • sa accepte durata maxima a creditului de 5 ani;
  • sa accepte rambursarea creditului garantat in rate egale, lunare, consecutive;
  • sa nu prevada in contractul de credit clauze care sa permita modificarea unilaterala de catre finantator a acestuia;
  • sa calculeze dobanda corespunzatoare anului calendaristic.

ELIGIBILITATEA CONSTRUCTORULUI

Pentru executarea lucrarilor de refacere a fatadelor cladirilor de locuit cu finantare de credite bancare cu garantie guvernamentala si dobanda subventionata, constructorul trebuie sa indeplineasca cumulativurmatoarele conditii care sa ateste ca:
  • este inregistrat la registrul comertului ca operator economic cu activitate in constructii si/sau instalatii pentru constructii;
  • nu inregistreaza datorii la bugetul de stat si local, conform certificatelor de atestare fiscala din care reiese plata la zi a obligatiilor fiscale, valabile la data semnarii contractului pentru executarea lucrarilor de interventie;
  • are capacitatea financiara de a angaja si executa lucrari, in conditiile in care plata pentru facturile depuse la finantator in luna curenta si aferente situatiilor de lucrari executate in luna precedenta se efectueaza in prima zi lucratoare a lunii urmatoare lunii depunerii documentelor de plata;
  • are angajati calificati pentru lucrarile ce urmeaza a fi contractate, inclusiv responsabil tehnic cu executia lucrarilor atestat in conditiile legii;
  • are experienta in domeniu, confirmata prin scrisoare de recomandare de la cel putin un beneficiar persoana juridica, pentru care a executat lucrari similare ca natura si valoare, insotita de copia procesului-verbal de receptie a lucrarilor, din care rezulta executarea lucrarilor fara obiectii.

ETAPELE REABILITARII STRUCTURAL-AMBIENTALE

Reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei cladirilor de locuit cu finantare prin credite bancare si dobanda subventionata cuprinde urmatoarele etape:
  • proiectarea lucrarilor de interventie in conditiile art. 11 din Lege;
  • executarea lucrarilor de interventie;
  • receptia la terminarea lucrarilor de interventie;
  • receptia finala, dupa expirarea perioadei de garantie de buna executie a lucrarilor, de 5 ani de la receptia mentionata mai sus.

PROIECTAREA LUCRARILOR DE INTERVENTIE

In ceea ce priveste elaborarea documentatiei de proiectare a lucrarilor de interventie, aceasta cuprinde nota tehnica de constatare, documentatia tehnica, daca este cazul, proiectul tehnic si detaliile de executie, devizul general si devizele pe obiect.
Nota tehnica se va elabora de experti tehnici atestati, in scopul stabilirii starii tehnice a cladirii din punct de vedere al asigurarii cerintelor esentiale de calitate a constructiilor.
In ceea ce priveste proiectul tehnic si detaliile de executie, acestea se vor elabora de catre colective tehnice de specialitate, coordonate de un arhitect cu drept de semnatura si vor fi verificate de catre verificatori de proiecte atestati.

EXECUTAREA LUCRARILOR DE INTERVENTIE

Pentru executarea lucrarilor de interventie, beneficiarul de credite:
  • solicita minimum 3 (trei) oferte de la constructorii care indeplinesc conditiile de eligibilitate;
  • analizeaza ofertele din punctul de vedere al elementelor pret si durata de executie;
  • selecteaza constructorul cu oferta cea mai avantajoasa tehnico-economica;
  • incheie contractul de executie;
  • prezinta finantatorului scrisoarea de garantie bancara de buna executie a lucrarilor constituita de constructor, reprezentand 10% din valoarea contractului de executie, valabila pe perioada de garantie.
In cazul beneficiarului de credit asociatie de proprietari/proprietar de locuinta unifamiliala – persoana fizica, aflat in imposibilitate de a asigura sumele ce ii revin, administratia publica locala poate asigura plata acestor sume din fonduri proprii.
De asemenea, administratia locala va asigura finantarea lucrarilor de interventie la cladirile amplasate in zone construite protejate sau in centrele istorice ale localitatilor, precum si in statiunile/localitatile/zonele turistice, balneare, climatice si/sau balneoclimatice.
In acest sens, administratia publica locala organizeaza, in conditiile legii, procedura de achizitie publica de executare a lucrarilor de interventie, cu participarea reprezentantului asociatiei de proprietari sau a proprietarului de locuinta unifamiliala, dupa caz, in comisia de adjudecare a ofertelor, urmand ca beneficiarul de credit sa incheie direct contractul cu constructorul declarat eligibil in urma adjudecarii ofertei.
Perioada de executare a lucrarilor va fi de maximum 6 luni calendaristice de la data efectuarii primei trageri din creditul garantat, termen in care constructorul are obligatia de a finaliza lucrarile contractate.
In acelasi timp, contractul de executie cuprinde si clauza suspensiva privind intrarea in vigoare a acestuia in maximum 45 de zile calendaristice de la data semnarii de catre beneficiar si constructor, in conditiile in care banca finantatoare aproba creditul solicitat pentru finantarea executarii lucrarilor.
Important de precizat este faptul ca, in situatia in care odata cu lucrarile de interventie pentru reabilitarea structural-arhitecturala a anvelopei cladirii s-au executat si lucrari de reabilitare termica a acesteia, beneficiarul este obligat sa prezinte comisiei de receptie la terminarea lucrarilor si certificatul de performanta energetica a cladirii reabilitate termic, elaborat, la cererea beneficiarului, de catre un auditor energetic pentru cladiri atestat, finantat din sursele proprii ale beneficiarului.

FINANTAREA EXECUTARII LUCRARILOR DE REABILITARE

Finantarea proiectarii si executarii lucrarilor de refacere se asigura, pe cheltuiala proprie, de catre detinatorii cladirilor. Guvernul faciliteaza insa acordarea de credite bancare de la institutii de credit.
Potrivit art. 11 din Norma, finantarea executarii lucrarilor de interventie la reabilitarea fatadelor se realizeaza astfel:
  • minim 10% din valoarea de executie a lucrarilor de interventie se asigura din sursele proprii ale beneficiarilor, constituind contributia proprie a acestora;
  • 90% din valoarea de executie se asigura din credite bancare, cu garantie guvernamentala si cu dobanda subventionata din bugetul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului.
Cu toate acestea, beneficiarul de credit va finanta din surse proprii nota tehnica de constatare, proiectul tehnic si detaliile de executie, precum si, daca este cazul, documentatia de avizare a lucrarilor de interventie.
Dobanda aferenta creditelor bancare cu garantie guvernamentala se suporta de la bugetul de stat, iar dreptul la plata acesteia se constituie la data semnarii contractului de garantare, incheiat intre Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, finantator si beneficiarul de credit.
Garantia emisa de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii, in numele si in contul statului, este irevocabila, neconditionata si expresa, conform reglementarilor Bancii Nationale a Romaniei.
In acelasi sens, prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3029 din 28.12.2011 - privind stabilirea nivelului comisionului de gestiune a garantiilor acordate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru intreprinderile Mici si Mijlocii S.A. – IFN, in numele si in contul statului roman, in cadrul Programului privind cresterea calitatii arhitectural-ambientale a cladirilor, pentru semestrul I al anului 2012 a fost aprobat comisionul de gestiune a garantiilor acordate la nivelul de 0,75% pe an, calculat la soldul finantarii garantate.

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA PIETEI DE CERTIFICATE VERZI


In M.Of. nr. 784 din data de 4 noiembrie 2011 a fost publicat Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 44/2011 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi.
Certificatul verde este titlul ce atesta producerea din surse regenerabile de energie a unei cantitati de energie electrica.
Astfel, sunt reglementate in principal:
  • modul de organizare si functionare a pietei de certificate verzi;
  • participantii la piata de certificate verzi;
  • functionarea pietei contractelor bilaterale de certificate verzi;
  • functionarea pietei centralizate de certificate verzi;
  • solutionarea disputelor aparute pe piata de certificate verzi.

MODUL DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A PIETEI DE CERTIFICATE VERZI

Piata de certificate verzi (denumita in continuare „PCV”) este o piata concurentiala, separata de piata de energie electrica, unde se tranzactioneaza certificate verzi aferente energiei electrice din resurse regenerabile de energie (denumita in continuare „E-SRE”) care beneficiaza de sistemul de promovare a E-SRE instituit prin Lege.
PCV are doua componente:
  • piata centralizata de certificate verzi (denumita in continuare „PCCV”);
  • piata contractelor bilaterale de certificate verzi (denumita in continuare „PCBCV”).

PARTICIPANTII LA PIATA DE CERTIFICATE VERZI

In cadrul sistemului de tranzactionare a certificatelor verzi sunt implicati:
  • participantii la piata, care tranzactioneaza certificate verzi;
  • operatorul pietei de certificate verzi, ca administrator al PCV.
Participantii la PCV sunt producatorii de E-SRE si furnizorii de energie electrica.
Operatorii economici participanti au obligatia de a se inregistra la PCV. Pentru a se inscrie la PCV, operatorii economici se adreseaza in scris operatorului pietei de certificate verzi si semneaza cu acesta conventia de participare la PCV.
Operatorul pietei de certificate verzi infiinteaza si actualizeaza ori de cate ori este cazul registrul certificatelor verzi.
In registrul certificatelor verzi (denumit in continuare „RCV”), operatorul pietei de certificate verzi consemneaza urmatoarele informatii:
  • participantii la PCV, codurile numerice ale certificatelor verzi din contul fiecarui participant, precum si starea fiecarui certificate verde (valabil, transferat, vandut, consumat sau anulat);
  • numarul de certificate verzi vandute/cumparate de pe PCBCV si PCCV, inregistrate dupa primirea confirmarii de plata/incasare;
  • evidenta tuturor certificatelor verzi tranzactionate pe PCBCV si PCCV;
  • alte informatii necesare in procesul de validare a ofertelor pe PCCV.

FUNCTIONAREA PIETEI CONTRACTELOR BILATERALE DE CERTIFICATE VERZI

Pe piata contractelor bilaterale de certificate verzi participantii sunt liberi sa se angajeze in tranzactii bilaterale cu certificate verzi. Pe PCBCV se incheie contracte de vanzare-cumparare de certificate verzi intre participantii la PCV, la preturi negociate, pe durate determinate.
Vanzatorul de certificate verzi are urmatoarele drepturi:
  • sa incheie unul sau mai multe contracte bilaterale;
  • sa incaseze contravaloarea certificatelor verzi vandute, la termenele prevazute in contract;
  • sa consulte, ori de cate ori considera necesar, informatiile din RCV referitoare la situatia certificatelor verzi pe care acesta le detine asupra tranzactiilor efectuate intr-o anumita perioada de timp;
  • sa solicite corectarea oricarei inexactitati din RCV identificate in contul sau.
Vanzatorul de certificate verzi are urmatoarele obligatii:
  • sa se inregistreze la PCV in conditiile impuse de legislatie;
  • sa transmita la OPCV informatiile referitoare la tranzactiile efectuate prin contractele bilaterale incheiate (numarul de certificate verzi tranzactionate si codurile numerice ale acestora), inclusiv confirmarile privind stingerea obligatiilor de plata intre parti corespunzatoare certificatelor verzi tranzactionate, in termen de 5 zile calendaristice de la realizarea acestora;
  • sa transmita la ANRE contractele bilaterale, in termen de 5 zile calendaristice de la incheierea acestora;
  • sa factureze contravaloarea certificatelor verzi vandute PCBCV, respectand termenele si conditiile impuse prin contract.
Cumparatorul de certificate verzi are urmatoarele drepturi:
  • sa incheie unul sau mai multe contracte bilaterale;
  • sa vanda altor cumparatori certificate verzi cumparate in plus fata de cota anuala obligatorie cu incadrarea in scala de pret legal stabilita;
  • sa utilizeze certificatele verzi cumparate intr-un an suplimentar fata de cota obligatorie pentru indeplinirea obligatiilor aferente anului urmator, daca acestea isi pastreaza valabilitatea;
  • sa consulte, ori de cate ori considera necesar, informatiile din RCV referitoare la situatia certificatelor verzi pe care acesta le detine asupra tranzactiilor efectuate intr-o anumita perioada de timp;
  • sa solicite corectarea oricarei inexactitati din RCV identificate in contul sau.
Cumparatorul de certificate verzi are urmatoarele obligatii:
  • sa se inregistreze la PCV in conditiile impuse de legislatie;
  • sa raspunda cerintelor OPCV referitoare la confirmarea tranzactiilor efectuate si a platilor efectuate pentru aceste tranzactii;
  • sa achite contravaloarea certificatelor verzi cumparate din piata contractelor bilaterale, respectand termenele si conditiile impuse prin contract.

FUNCTIONAREA PIETEI CENTRALIZATE DE CERTIFICATE VERZI

A. Reguli de functionare a PCCV
PCCV are ca scop punerea la dispozitia participantilor a unui cadru concurential de tranzactionare a certificatelor verzi transparent, nediscriminatoriu, cu lichiditate ridicata, oferind acestora un pret de referinta pentru incheierea contractelor bilaterale.
Operatorul pietei de certificate verzi asigura organizarea si administrarea cadrului de tranzactionare a certificatelor verzi pe PCCV. Tranzactiile pe PCCV se incheie cel putin o data pe luna, in baza ofertelor de vanzare-cumparare transmise de participantii la piata.
Participarea la PCCV este voluntara si este permisa participantilor PCV inregistrati. Participantul implicat in tranzactia incheiata pe PCCV are obligatia de a vinde/achizitiona certificate verzi, in functie de tipul de oferta (de vanzare sau de cumparare).
Participantii la PCCV au urmatoarele drepturi:
  • sa transmita oferte de vanzare-cumparare de certificate verzi in intervalul de ofertare, conform procedurii proprii elaborate de OPCV si avizate de ANRE;
  • sa primeasca confirmari de tranzactie de la OPCV asupra certificatelor verzi tranzactionate si a preturilor de tranzactionare ale acestora, dupa fiecare sesiune de tranzactionare pe PCCV;
  • sa vanda altor cumparatori certificatele verzi cumparate suplimentar fata de cota anuala obligatorie la preturi cuprinse intre valoarea minima si maxima de tranzactionare a certificatelor verzi stabilite prin Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie;
  • sa utilizeze certificatele verzi cumparate intr-un an suplimentar fata de cota obligatorie pentru indeplinirea obligatiilor aferente anului urmator, daca acestea isi pastreaza valabilitatea;
  • sa consulte, ori de cate ori considera necesar, informatiile din RCV referitoare la situatia certificatelor verzi pe care acesta le detine, asupra tranzactiilor efectuate intr-o anumita perioada de timp;
  • sa solicite corectarea oricarei inexactitati din RCV identificate in contul sau.
Participantii la PCCV au urmatoarele obligatii:
  • sa se inregistreze la PCV;
  • sa transmita la OPCV, dupa fiecare sesiune de tranzactionare, confirmarile de incasare/plata a contravalorii corespunzatoare certificatelor verzi tranzactionate, in luna precedenta, pe PCCV.
B. Retragerea, suspendarea si revocarea participantilor de la tranzactiile de pe PCCV
Participantul se poate retrage din proprie initiativa de la PCCV in baza unei instiintari in scris, semnata de reprezentantul autorizat al participantului la piata.
OPCV poate suspenda un participant la tranzactionarea pe PCCV in urmatoarele cazuri:
  • nu respecta obligatiile prevazute in conventia de participare la PCV;
  • este gasit de 3 ori vinovat de nerespectarea regulilor aplicabile pentru PCCV;
  • are un comportament anticoncurential/a uzitat de practici ce au dus la manipularea PCCV, la solicitarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei sau a Consiliului Concurentei;
  • nu isi achita obligatiile de plata ce ii revin pe PCCV.
Masura suspendarii se dispune pe o perioada de pana la 3 luni, iar in situatia in care, la finalul acestei perioade, participantul nu poate dovedi ca a inlaturat cauzele care au dus la suspendarea sa, OCPV va revoca participarea acestuia la PCCV.
Participantul retras/suspendat/revocat de la participarea la PCCV nu mai are dreptul sa transmita noi oferte pe PCCV, ofertele anterioare validate pentru sesiunea de tranzactionare curenta fiind considerate drept automat anulate.
C. Ofertarea, confirmarea si acceptarea tranzactiilor pe PCCV
Ofertele transmise de participantii la PCCV reprezinta angajamente ferme ale acestora, pretul din aceste oferte incadrandu-se in scala de pret a certificatelor verzi.
Ofertele trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:
  • codul de identificare pe PCV al participantului;
  • ziua de tranzactionare pentru care este valabila oferta;
  • tipul ofertei – oferta de cumparare sau oferta de vanzare;
  • numarul de certificate verzi de tranzactionat si pretul acestora.
Pe baza ofertelor validate, operatorul pietei de certificate verzi stabileste, pentru fiecare zi de tranzactionare, curba ofertei, curba cererii, pretul de inchidere al pietei si numarul de certificate verzi tranzactionate.
In urmatoarele situatii, tranzactiile pe PCCV nu pot avea loc:
  • curba ofertei nu se intersecteaza cu curba cererii si pretul cel mai mic din oferta agregata de vanzare este mai mare decat pretul cel mai mare din oferta agregata de cumparare;
  • oferta este zero;
  • cererea este zero;
  • toate ofertele pentru sesiunea de tranzactionare respectiva se anuleaza, certificatele verzi netranzactionate in aceste conditii putand fi tranzactionate in sesiunile de tranzactionare urmatoare.
D. Decontarea si plata pe PCCV
Fiecare participant la tranzactionarea de certificate verzi pe PCCV primeste, la finalul sesiunii de tranzactionare, note de decontare in baza carora vanzatorul este obligat sa emita facturile catre cumparator.
Daca un cumparator nu achita factura pana la data scadenta mentionata in factura, acesta plateste o dobanda de intarziere de 0,04% pe zi, iar in situatia in care nu achita factura in termen de 30 de zile de la scadenta este suspendat din PCCV si se anuleaza tranzactiile neachitate.
Operatorul pietei de certificate verzi transfera certificatele verzi din contul vanzatorului in contul cumparatorului, dupa primirea confirmarilor de plata/incasare de la partile implicate in tranzactie.

SOLUTIONAREA DISPUTELOR APARUTE PE PIATA CERTIFICATELOR VERZI

Orice neintelegere sau disputa care poate aparea pe PCV va fi solutionata pe cale amiabila intre partile implicate, in termen de cel mult 15 zile de la data aparitiei unei astfel de neintelegeri sau/si dispute.
Daca neintelegerea/divergenta respectiva nu a putut fi rezolvata, pana la expirarea termenului de 15 zile, pe cale amiabila, se va apela la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, in conformitate cu regulile de procedura arbitrala ale acestei curti prevazute de lege.
Prin exceptie, in cuprinsul contractelor bilaterale incheiate pe PCBCV, partile pot stabili, de comun acord, alte organe sau entitati de arbitraj pentru rezolvarea divergentelor.